Calm like a bomb

De un an si jumatate, de cand stau in Iancului in Bucuresti, la statia de metrou apare un tip la vreo 35-40 de ani cu un carton de gat cu mesajul asta. De fapt mesajul suna cam asa “Familie 4 copii, evacuata, vrem cativa bani pentru o paine si haine pentru copii”. Nu as avea nimic cu chestia asta, dat tipul respectiv chiar arata a fi bun de munca si nu cred ca nu si-ar gasi un loc pe un santier, undeva. Inteleg ca viata e grea, inteleg si situatia in care e (daca e), pentru ca am trecut si eu prin asta, dar nu poti sta cu mainile in buzunare asteptand sa-ti dea altii bani de mancare si haine pentru 4 copii. Am avut si eu si familia mea momente foarte grele si ma duceam cu taica-meu la descarcat lazi de apa minerala din tiruri la 4 dimineata si nu ne era rusine, dar nici n-am stat sa intindem mana dupa altii.
Poate ca si asta face parte din mentalitatea asta de doi lei a romanilor. Si de multe ori se trage – cred eu – din felul in care inteleg romanii credinta in dumnezeu: “da-i, mama, si lui un ban, ca te ajuta cel de sus”. Ei, uite ca sunt multi care nu fac asta. In Cehia, cat am stat, am vazut 2-3 cersetori, si unul din ei vorbea romana. Aici la orice colt de strada gasesti cate unul si, chiar daca au mai disparut, si pe la metrou ii prinzi cantand si cersind bani “pentru inmormantare” sau “pentru spital”.
E atat de usor sa ne plangem ca nu avem bani, nu avem munca, dar unii chiar nu incearca. Eu, daca as fi dat afara acum de la munca si, avand in vedere situatia economica actuala, ar trebui sa mananc o paine, nu m-as da in laturi la a spala vasele prin vreun bar sau la a cara cu spatele saci de ciment. Chiar vorbeam cu prietenii si le spuneam ca m-am saturat de calculatoare, de unixuri si de ferestre, as vrea sa fac macar o perioada o munca reala, sa simt ca-mi rup mainile castigand un ban…

Ca Bucurestiul e plin de cersetori stie tot romanul. Insa putini stiu (incluzandu-ma si pe mine aici) cati bani fac si unde ajung banii lor. Sunt multe grupuri organizate care administreaza cersetori, dar sunt si multi cersetori care se descurca pe cont propriu. Si bineinteles, unii sunt mai smecheri ca altii.
Aseara am vazut unul din cersetorii pe cont propriu, si smecher pe deasupra. E un mosnegut la vreo 70 de ani care sta in fata farmaciei din Carrefour Orhideea cu o cutie de pastile si cerseste “1 leu pentru sanatate”. Trecand pe acolo la o ora destul de tarzie, l-am vazut pe nenea cum opereaza. Dupa ce a strans destui banuti (avea un teanc de 1 lei cam de un deget grosime) s-a dus la casa de schimb valutar si a schimbat leii in euro. Eh, de asta ce ziceti?