Archive for the ‘Cehia’ Category
Sistemul aberant bancar din Romania
Cand eram in Cehia am facut o rata pentru a-mi cumpara calculator. Rata este de 100 de euro lunar, iar inainte o plateam direct din salariu. In contul pe care il am in Cehia mai aveam ceva banuti, asa ca 3 luni nu m-am chinuit sa fac ceva sau sa ma informez despre modul cum se face un transfer de bani din Romania prin banca.
Acum doua saptamani am mers la BRD, unde am contul pentru salariu, si am intrebat care sunt posibilitatile. Cel mai simplu, mi-a spus o doamna de acolo, ar fi sa-mi fac un cont in coroane cehe si apoi lunar sa fac transferul. Zis si facut. Mi-am facut un cont in coroane si am asteptat ziua in care sa iau salariul si sa pot trimite banii in Cehia.
Astazi m-am dus la banca, la sediul din Cora (Lujerul). Si am aflat urmatoarele:
- degeaba am contul in coroane cehe, pentru ca transferul oricum se face in euro spre alte banci straine
- degeaba am mers in Cora, pentru ca operatiunea se face doar de la sediul bancii unde am facut contul. Asta mi se pare cea mai mare aberatie posibila. Pai daca eu imi fac cont in Cucutenii de Vale din judetul Salaj, trebuie sa merg lunar acolo sa pot trimite niste bani in Cehia?
- taxa de transfer e 20 de euro minim, la care se adauga comisioanele in functie de suma pe care o trimit. Astfel am aflat ca pentru 1500 de coroane trimise (aproximativ 50 de euro), eu trebuie sa platesc taxa+comisioane in valoare de 30 de euro, adica mai mult de jumatate din suma pe care vreau sa o trimit. A-BE-RANT!!!
Si acum, ca sa vedeti care e diferenta, o sa va spun cum se procedeaza in Cehia: ai cont in coroane, ti se pune pata si vrei sa trimiti intr-un cont de lei din Romania. Nimic mai simplu: deschizi un browser, intri pe site-ul de internernet banking si la transferuri internationale bagi intr-o casuta suma, numarul de cont in care vrei sa ajunga si dai un click. Peste cateva zile ai banii in contul romanesc. Si acolo sunt taxele maricele, dar nu chiar atat de nesimtite ca in Romania.
Solutia la toata problema mea? O sa trimit banii lunar unui prieten prin Western Union, iar el o sa mi-i puna in contul meu din banca ceha.
Pa… si muie Romania!!!
Video Iron Maiden
Promisesem ca o sa pun sus cateva video de la concert. Iata unul din ele, restul le puteti vedea intrand pe linkurile de sub video.
Pe unde mai trăiesc românii
Când am ajuns în Cehia acum un an, am avut la început discuţii cu colegii cehi, polonezi pe diverse teme. Una din acestea se referea la băuturile tradiţionale. Atunci, ţin minte, i-am întrebat pe cehi de ce nu ştiu să facă vin bun. Răspunsul ne-a lăsat puţin surprinşi. De fapt nu a fost un răspuns. Au început să ne spună că este o zonă chiar aproape de Brno, în estul regiunii Moravia, în care traiesc “vlahi”. Şi ne-au mai spus că aceşti vlahi fac vin foarte bun. Pentru moment am crezut că înţelegem greşit, dar când ne-au spus că au învăţat la şcoală depsre ei şi despre faptul că au venit din ceea ce e România astăzi, am rămas şi mai surprinşi. Tot atunci ne-au spus că vlahii de aici s-au luptat cu habsburgii ani buni de zile pentru a-şi păstra pământurile, credinţa şi tradiţiile. Regiunea în care trăiesc se numeşte Vlašska Morava (Moravia Valahă).
Însă atunci nu m-am interesat mai mult despre chestia asta, iar azi îmi pare rău, pentru că am citit pe Wikipedia despre valahii de aici şi am descoperit lucruri interesante. Am aflat astfel că românii au ajuns chiar şi mai departe, în Polonia. Tradiţiile au rămas foarte asemănătoare cu cele din România. Costumele, dansurile şi o parte – mică, din păcate – din limbă seamănă foarte mult cu cele de la noi.
Tot pe Wikipedia am găsit şi un site cu tradiţii romăneşti care arată mult mai bine şi conţine mult mai multe informaţii decât orice site pe aceeaşi temă din România: http://www.eliznik.org.uk/index.html
Iron Maiden live
Plecam spre Ostrava
Incep prin a spune – pentru cei care nu ma cunosc bine – ca nu sunt fan Iron Maiden. Imi plac, i-am ascultat destul de mult, dar nimic mai mult. Insa cand vine vorba de un concert de-al lor, orice rocker/metalist ar trebui sa mearga macar de curiozitate. E cunoscut faptul ca au show-uri foarte bune, asa ca nu m-a oprit nimic sa-mi iau bilet inainte cu doua luni.
Si a venit 6 iunie 2007, ziua concertului. I-am avut ca parteneri in aventura pe doi colegi: Vasile (roman) si Giovanni (italian). Pe Giovanni l-am cunoscut chiar la usa firmei, apoi am luat-o spre gara. Insa a trebuit sa avem parte de prima faza a calatoriei: am prins controlul in tramvai, iar Giovanni al nostru nu avea bilet sau abonament, asa ca am coborat si a primit amenda, pe care a si platit-o pe loc. Apoi ne-am luat biletele pentru tren (dus-intors) pentru Ostrava (la 200km de Brno). Dupa aproximativ jumatate de ora de mers ne-am apropiat de prima statie de tren, moment in care “nasa” ne-a informat ceva in limba ceha, dar nu am inteles, asa ca in momentul in care am ajuns in gara am ramas surprinsi sa vedem ca toata lumea coboara, iar un tip ne spune “bus”. Din asta am inteles ca trebuie sa mergem la autobuz, dar nu intelegeam de ce. Am aflat apoi ca linia de tren e in reparatii si se face transbordare dintr-o statie in alta cu autobuze. Calatoria a durat inca o ora si am ajuns in urmatorul oras unde ne-am mutat in urmatorul tren, cu speranta ca nu vom mai avea un episod din asta. Dupa aproape jumatate de ora de mers don Giovanni a realizat ca si-a uitat geaca in autobuzul cu care ne “plimbasem” mai devreme. Nici o problema, se pare, pentru ca nu avea nimic important in buzunare. Si chiar daca avea, ar fi fost foarte greu sa o recupereze. Read the rest of this entry »
Bere multa, munca pe masura
Sunt de un an in Cehia. In acest timp m-am distrat, am muncit, m-am plimbat. Am facut tot ce am vrut si ce mi-a placut, dar intre toate activitatile, una din cele mai numeroase este bautul berii. Si nu ar trebui sa fie de mirare, mai ales avand in vedere ca cehii sunt pe primul loc la consumul de bere pe cap de locuitor (in jur de 190 litri/an) si ca berea lor este foarte buna. De fapt as putea spune ca e cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata, indiferent de marca: Budweiser Budvar, Pilsner Urquell, Gambrinus, Radegast, Velkopopovicky Kozel, Starobrno (le-am pus in ordinea in care imi plac). Si tot consumand atata bere, era si normal sa fac colectie de sticle, ca lenea e mare si nu le-am dus la timp sa-mi recuperez banii.
De ceva vreme tot m-am sfatuit cu colegul meu de apartament sa ducem sticlele la magazin si sa ne luam banii si sa-i folosim cum trebuie… bineinteles ca o parte ar trebui investiti tot in bere. Asa ca sambata, 2 iunie 2007, ne-am luat inima in dinti si am strans sticlele din bucatarie, le-am aliniat (cum vedeti in poza) si le-am pregatit de plecare. Culmea, nu s-au opus, desi erau mai multe decat noi. Chiar mult mai multe, 167 la numar!
Dupa ce le-am aliniat frumos si le-am numarat am stabilit un plan cum sa le ducem in Billa (ca acolo le-am carat), care e la 40-50m de blocul nostru. Colegul meu – nu din proprie initiativa – s-a dus si a adus un carut de cumparaturi in fata blocului si am inceput sa caram sacose cu cate 18-20 de sticle si sa-l umplem. Toata operatiunea a durat aproape 15 minute, timp in care carutul se umplea, iar vecinii si trecatorii se uitau la noi ca la urs (nu la mine!!). Dupa toata munca asta, trebuia sa facem si o poza, nu?
Si ne-am pus in miscare… Am traversat strada si am inceput sa intram in vederea oamenilor de pe strada, care se uitau la noi ca la circ si radeau. Aproape de Billa, o babuta a zis ceva razand… neintelegand, nu am putut decat sa aprobam si sa radem si noi. Si am mers mai departe.
Am ajuns in magazin si ne-am dus la automatul pentru sticle. Daca nu stiti cum functioneaza, e un aparat cu un cititor de coduri de bare care invarte sticlele pana le gaseste codul si le claseaza dupa tipul fiecareia. In spatele aparatului e un angajat care preia sticlele si le pune in lazi. Eh, ne asteptam noi sa avem faze si acolo si chiar nu au lipsit: dupa vreo 40 de sticle au inceput sa apara si alti oameni cu sticle si se mirau cand vedeau cate avem. Iar dupa vreo 50 de sticle a iesit tipul din spatele aparatului sa vada cate mai avem si a ramas foarte surprins sa vada ca mai aveam inca 100 si ceva…. Asa ca s-a intors in lehamite inapoi la locul de munca si a asteptat sa terminam cu sticlele.
Dupa aproape 20 de minute de numarat sticle, ne-am luat bonurile valorice (in total 501 coroane) si ne-am avantat la cumparaturi, printre care – cum spuneam si la inceput – se afla si berea la loc de cinste.
Un fel de PS: Pentru cei care cred ca doar atat am baut intr-un an, trebuie sa stiti ca asta e berea bauta in casa. Inca pe atat sau mai mult am baut si in oras, la petreceri, in cluburi, in excursii…
