Biciclisti in noapte

Aseara am participat, alaturi de alti biciclisti, la Ciclopromenada nocturna. Aflasem de actiune pe lista de discutii Bate Saua si apoi si pe ciclism.ro, dar nu eram sigur ca o sa merg. Spre seara am stat la o chat-uiala cu un prieten bun si ne-am hotarat sa mergem si noi.

Am ajuns in jur de 1:00AM la locul de intalnire. Acolo erau deja doi biciclisti si mai erau cativa prin jur, pe strada. Am ramas sa-l astept pe prietenul meu, timp in care s-au adunat in jur de 30 de “tovarasi de sindicat”, care au fost chemati apoi la o terasa mai jos pe strada. In jur de 1:15 mi-a venit amicul si ne-am dus si noi la locul de adunare.

Am fost foarte surprins sa vad ca suntem cateva zeci de biciclisti. N-am stat sa numar, dar cu siguranta erau peste 80-90 la plecare. Pe parcurs am fost numarati cu strictete de catre un alt participant la eveniment si se pare ca am fost 106 persoane.

Ciclopromenada

La 1:30, cum era stabilit, am plecat usurel prin centrul vechi al Bucurestiului, spre Piata Unirii. De acolo am intrat pe strada, unde am ocupat o banda si am inceput sa ne deplasam pe traseul Piata Universitatii – Piata Romana – Piata Victoriei – Arcul de Triumf – Piata Presei. N-am avut parte de evenimente, singurele momente iesite din tipar fiind racnetele unor “baieti de cartier” care isi faceau de cap intr-o masina si care ne-au intrebat “da’ ce se intampla, e ziua biciclistilor?”, la care au primit un raspuns pe masura: “nu, e noaptea biciclistilor!” Imbucurator e faptul ca nu am fost claxonati decat in semn de compasiune, ca nu am avut incidente cu soferii sau cu politia si ca am dus la final actiunea.

In jur de 2:00AM am ajuns la Piata Presei, unde Geo (cel care a fost cu ideea acestei actiuni) a tinut un scurt discurs si care ne-a dat o tema pentru acasa; ne-a rugat sa raspundem la intrebarea “de ce pedalam noaptea pe strazi?”. Raspunsul n-o sa-l dau, ca nu am chef sa filosofez acum. Poate mai tarziu.

Pe la 2:15, am plecat toti inspre casele noastre. O mare parte s-au intors la terasa sa se simta bine, altii au plecat direct acasa pe drumul cel mai scurt. Eu am taiat parcul Herastrau, am ajuns la Victoriei si m-am intreptat spre casa. A fost o seara reusita pentru acest eveniment si o plimbare placuta pentru toti participantii. Sa nu uit sa mentionez: m-am intalnit aici si cu o veche prietena de-a mea din Vaslui, asta fiind o alta surpriza placuta pentru noaptea trecuta.

Cateva chestii in plus, mai mult de statistica:
– am putin peste 100 de persoane, majoritatea intre 20 si 30 de ani
– au fost in jur de 20-25 de fete
– a fost cu noi si un tip mai batran intelept, la vreo 55+ de ani. Tot respectul
– am vazut tot felul de biciclete: de la mountain bike la biciclete de oras, de la biciclete pliabile la “choppere”
– nimeni nu a fost cu nasul pe sus ca era bicicleta lui mai frumoasa sau mai smechera