Sambata seara. Plictiseala mare in casa. Prietenii ma bat la cap sa mergem in Ostrava la nu stiu ce “concert” house. Nu prea aveam chef. Am dat o cautare pe google sa vad ceva chestii despre oras. Nimic interesant. Oras industrial tipic comunist. Nu suna interesant. Prietenii ma suna din nou “hai, ma, mergi?”… stau si ma gandesc si le spun “hai ca merg, ca si-asa ma plictisesc”.
Ajung la ei, mai stam putin si plecam spre Ostrava. Fara harta, doar cu indicatoarele de pe strada. La un moment dat ne dam seama ca pe nici un indicator nu mai scrie Ostrava. Ajungem intr-un orasel mic, in jurul orei 23:30. Nimeni pe strada, nu aveam pe cine sa intrebam. Mai facem ceva kilometri prin oras si vedem un indicator: Ostrava la stanga!! Inca vreo 20km si ajungem in oras. Dupa cateva tururi pe strazi aflam unde e clubul unde trebuia sa fie “concertul” si ajungem.
Intram si ne amestecam in multime. Mie si lui Bogdan (colegul meu de apartament) nu prea ne place “muzica” si mai mult stam pe afara la o bere si un redbull de vorba 
Dupa vreo 4 ore, timp in care am mai intrat in club si am facut ceva poze, m-am dus la masina sa trag un pui de somn. Spre dimineata m-a luat frigul si nu stiam de unde sa pornesc caldura in masina, asa ca i-am asteptat pe ceilalti. Nu a durat mult, la 5:30 au venit si ne-am pus in miscare spre Brno.
Atmosfera a fost frumoasa in masina, asa ca dupa ceva vreme am observat peisajul de afara: munti in zare, paduri de brazi in jur. Avem toti acelasi gand “nu pe aici am venit”, dar mergem in continuare pe drumul ingust (doua benzi) de munte… Ne uitam pe harta si nu ne dam seama unde suntem. Mai mergem ceva vreme si observam un semn inaintea unei intersectii: la stanga Zilina – 12km, la dreapta alt oras – 6km. Stiind ca Zilina e in Slovacia, hotaram sa o luam in directia opusa. Ajungem in zone foarte frumoase, de munte, printre orasele si sate asezate intre vai. La un moment dat ajungem intr-o statiune cu partie de ski si teleferic si deja ne coace mintea un plan pentru la iarna…. Mai mergem ceva kilometri si intr-un oras oprim langa un batranel si intrebam unde e Brno. Ne spune ca suntem pe drumul cel bun, asa ca continuam drumul.
Soseaua arata ca in Need For Speed 5 (daca stiti) si o tine numai in curbe printre copacii desi. Incepem, dupa ceva timp, sa coboram de pe munti, iar la o intersectie ne oprim sa luam aer, dupa care plecam in continuare. Dupa inca vreo jumatate de ora ajungem intr-un oras mai marisor si vedem primul semn pe care scrie Brno, ceea ce ne ridica moralul si ne face sa continuam (uneori cu 180km/h)… Ajungem in oras in jurul orei 8:30 si plecam fiecare la casele noastre pentru un somn binemeritat…
O noapte frumoasa. O calatorie cu peripetii… mai vrem!
Comenteaza