Calm like a bomb

“Prostioara” asta voiam să o pornesc de mai mult timp – am mai avut tentative, acum e final – dar am fost foarte ocupat şi n-am avut timp.
O să încep totul cu concediul meu, de fapt numai prima parte a concediului: excursia in Munţii Retezat. Cei care mă cunosc ştiu ca îmi place foarte mult muntele, aşa că mi-a picat tocmai bine propunerea unui bun prieten, Pinky, de a merge împreună cu el, părinţii lui şi încă un amic în Munţii Retezat. Deci, cum am ajuns acasă în Vaslui, mi-am făcut bagajul şi după doua zile am plecat spre munte.
Drumul a durat putin mai mult de 12 ore până în Simeria şi încă o oră până la Ohaba de Sub Piatră cu trenul şi aproximativ o oră cu “maşina” – un TV obosit care la un moment dat era să ia şi foc. Tipul cu maşina ne-a lăsat la Cabana Cîrnic unde oamenii normali (toţi înafară de mine) s-au echipat corespunzător pentru mersul pe drumuri de munte. Pe mine m-au ajutat tenişii mei Etnies, de care sunt mândru.
Drumul pînă la Cabana Pietrele a durat aproximativ 3 ore, deşi Pinky îmi spusese că o sa fie mai puţin. După cum puteţi vedea în poză aveam cel mai mare rucsac, cred că avea vreo 30 de kilograme, ceea ce m-a făcut să fac pauze din 10 în 10 minute. Trebuie să-i mulţumesc lui Pink pentru răbdarea care a avut-o cu mine.
Am ajuns la Cabana Pietrele în jurul orei 16 din cât ţin minte, ne-am întins corturile, iar părinţii lui Pink s-au cazat la una din căbănuţele din zonă. Ne-am odihnit puţin şi apoi am mers în sala de mese a cabanei, unde am testat mâncarea, care era foarte bună. A urmat somnul… a doua zi urma să facem primul traseu.
Ne-am trezit dimineaţă la 7, am luat o gustare mică, ne-am echipat şi am plecat pe primul traseu: Vârful Retezat – Vârfurile Bucura 1 şi 2 – Lacul Bucura – Cabana Genţiana. Traseul a fost superb! Creasta Lolaia in dreapta si Creasta Pietrele ne-au încântat ochii până sub vârful Retezat.
La poalele vârfului Retezat am făcut o pauză binevenită pe malul unui mic tău, unde ne-am “adăpat” puţin şi ne-am mai alimentat cu apă. Drumul până pe vârf a fost anevoios, plin de pietre imense, dar plăcut ochiului şi nevoii noastre de a scăpa de peisajele urbane. Încă un popas am facut la una din şeile Retezatului, de unde am văzut nişte peisaje superbe: pe o parte vârfurile Peleaga şi Păpuşa, pe partea cealaltă Rezervaţia Naturală Gemenele. În faţă aveam Vârful Retezat, cu adevărat retezat. Drumul până sus a mai durat cam trei sferturi de oră, dar a meritat. De pe vârf, o privelişte minunată. Mă simţeam aproape de cer, de tot ce nu poate fi atins! Pink m-a chemat să-mi arate ceva, şi am rămas puţin blocat pe marginea unei prăpăstii de 600-700 de metri!
După popasul de pe vârf, am pornit înapoi spre şaua unde ne lăsasem rucsacii, iar de aici am pornit spre vârfurile Bucura. Între cele două vârfuri s-a lăsat la un moment dat ceaţa, aşa că noi, ăştia mai bătrâni am zis că nu mai urcăm. A urcat doar tatăl lui Pink.
De-acolo am început să coborâm spre Lacul Bucura, trecând printre nişte stânci interesante, văzând un peisaj foarte frumos, cu tăuri în toate părţile. Cel mai interesant mi s-a părut Tăul Agăţat, un lac între două stânci care pare a fi agăţat pe munte. Am ajuns la un moment dat intre peretii muntelui Bucura, unde cu Pink ne-am distrat strigând ca nebunii să ne auzim ecoul, iar apoi ne-am (eu cu Pink) îmbăiat picioarele in apele reci bocnă ale lacului de jos.. o adevărată uşurare.
Am continuat drumul în jos, trecând la mică distanţă de Lacul Bucura, iar apoi, prin Şaua Bucurei (cred că aşa se numeşte) am început să coborâm spre cabană. Drumul a mai durat vreo două ore, dar ne-a făcut plăcere. La un moment dat a şi picurat şi ne temeam să nu ne prindă ploaia, dar am scăpat cu bine. În jurul orei 18, după 10 ore de mers, am ajuns la cabană şi ne-am pregătit de somn, după o masă bună şi o bere la fel de bună (poza spune tot).
Apoi a urmat somnul mult dorit…
Din păcate dimineaţă ne-am trezit în zgomotul ploii, ploaie care a continuat trei zile la rând, şi care ne-a făcut să plecăm după doar 4 zile. Asta a fost să fie, poate data viitoare o să avem mai mult noroc şi o să facem toate traseele planificate.
Poate mai târziu o să am chef să scriu şi despre zilele ploioase petrecute la cabană…